luni, 23 mai 2016

Încrederea în medicul de familie, la cote înalte și în anul 2016


Cel mai recent studiu IRES confirmă încă o dată încrederea pe care românii o au în medicul lor de familie. Clasat pe a doua poziție în topul încrederii, după familie  (soț, soție, copii, frați), medicul de familie este ales de 67% dintre respondenți. De asemenea medicul de familie se situează astfel în cercul considerat apropiat de fiecare român, care mai include pe lângă familie prieteni, colegi de serviciu, șefi, polițistul de proximitate, vecini.

Studiul realizat luna aceasta confirmă rezultatele altor studii din anii precedenți, despre care am scris aici și aici.

Și postul tv Digi24 a relatat pe larg concluziile studiului IRES. Articolul și înregistrările sunt disponibile pe pagina postului.


joi, 19 mai 2016

De campanie electorală pentru locale...


În Terpeziţa sunt  2.000 de locuitori care trebuie să se trateze la dispensarul aflat în paragină. „Acestea nu sunt condiţii de tratat pacienţii, dar alt dispensar nu există. Nu ai apă curentă, pereţii stau să cadă, iar instrumentele sunt ruginite. Nu cred că a fost reabilitat niciodată acest dispensar. Dacă vine un cutremur şi ne prinde înăuntru este vai de noi“, a mai spus un localnic din comuna doljeană Terpeziţa.

Citeste mai mult: adev.ro/o7fjcp

Autoritățile publice locale sunt obligate din anul 2008 să renoveze și doteze spațiile cu destinație de cabinet medical pe care le-au primit în anul 2004 și nu le-au vândut. O parte însemnată a acestor spații sunt concesionate medicilor la piețul pieței - evaluat ca pentru un spațiu comercial! Însă spre deosebire de alți proprietari, primăriile refuză să investească în spațiile concesionate. Se întâmplă în Terpezița, Dolj dar și Iași sau București!

duminică, 14 februarie 2016

CNAS lucrează și duminica pentru asigurații săi !


Duminica ce tocmai a trecut nu a fost prilej de relaxare pentru personalul medical din România și pacienții programați pentru ziua de luni. Un anunț scurt și sec apărut la prânz pe pagina CNAS a creat stări de anxietate și de nervozitate celor menționați anterior:


"Indisponibilitatea semnarii serviciilor prin utilizarea cardului de sanatate – CEAS UM - offline

In perioada 14.02.2016 si pana la data publicarii remedierii problemei, confirmarea semnarii prin cardul de sanatate a serviciilor medicale / prescrierii retetelor / eliberarii medicamentelor vor putea fi efectuate in modul offline.

Serviciile operate in acest interval vor trebui incarcate in PIAS in maxim 72 ore de la prestarea acestora."


Dr. Otilia Țigănaș, medic de familie în județul Arad, scriitor și blogger, traduce cu mult haz anunțul pe blogul său. "Sistemul nu merge și nici nu se știe cât timp nu va merge. Pân-aici e clar ca lumina zilei."


Din fericire, pentru că la CNAS nimeni nu doarme și chiar și duminica se lucrează în beneficiul asiguratului, după câteva ore anunțul a fost modificat semnificativ:

"Indisponibilitatea semnarii serviciilor prin utilizarea cardului de sanatate – CEAS UM - offline

Echipa tehnica a CNAS a constatat duminica 14.02.2016 ora 14:00 o defectiune in functionarea autoritatilor de certificare pentru componenta CEAS (card national). Estimam ca in maxim 30 de ore de la constatarea problemei (in cursul zilei de 15.02.2016) echipa tehnica va remedia defectiunea si sistemul PIAS va fi functional in parametrii proiectati.

Pana la anuntul remedierii problemelor aparute, confirmarea semnarii prin cardul de sanatate a serviciilor medicale / prescrierii retetelor / eliberarii medicamentelor vor putea fi efectuate in modul offline.

Serviciile operate in acest interval vor trebui incarcate in PIAS in maxim 72 ore de la prestarea acestora."

Personalul medical și pacienții care au nevoie de el luni pot răsufla liniștiți. Dacă au avut curiozitatea să verifice din nou siteul CNAS în aceeași duminică și să afle astfel că până la urmă echipa tehnică a reușit să estimeze totuși un interval în care va remedia problemele.


duminică, 24 ianuarie 2016

Jurnalismul bun face bine Sănătății


Despre cardul de sănătate și modul cum acesta nu funcționează cel mai mult au vorbit medicii de familie. Cu autoritățile dar și presa. Cu pacienții dar și cu aleșii lor în Parlament. Cu speranța că alegând să nu tacă, să nu se resemneze, să discute și să caute soluții, sistemul va începe să funcționeze mai bine și să își atingă scopul pentru care a fost implementat.

Pentru că zilele de nefuncționare ale sistemului informatic al cardului sunt acum mai dese decât cele în care funcționează, Societatea Națională de Medicina Familiei a sesizat Avocatul Poporului. Cele mai mari agenții de presă din România, Agerpres și Mediafax, au trecut cu vederea zbaterea medicilor de familie. Mai mulți jurnaliști buni și-au găsit totuși știrile și fără ajutorul agențiilor și au scris despre problemele cardului, despre cum sunt afectați pacienții, de ce sunt supărați medicii și chiar au pus întrebări șefului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Dintre jurnaliștii buni o mențiune specială trebuie acordată echipei Digi 24 a emisiunii "Tinerețe fără bătrânețe". Pentru ediția de duminică, 24 ianuarie, aceștia au pregătit un reportaj bine documentat despre implementarea cardului de sănătate. Au înșiruit cu talent declarații ale celor afectați și reponsabili de cardul de sănătate, secvențe înregistrate în ultimele 12 luni pe această temă.

Fiecare picătură contează pentru a face bine Sănătatea din România.

marți, 18 august 2015

Ordonanță de Urgență sau o consultație de urgență ?


Pentru a simplifica lucrurile, considerăm că putem folosi în acest articol cuvântul șpagă pentru orice sumă de bani, obiect sau produs oferit de un pacient și primit de un medic.

Șpaga pervertește. Șpaga corupe. Șpaga afectează grav și iremediabil relația medic-pacient. Indiferent când este oferită - înainte, în timpul sau după actul medical. Indiferent dacă este solicitată de medic sau nu. Indiferent dacă este fiscalizată sau nu. Indiferent ce este exact acea șpagă. Chiar reacțiile virulente ale unor pacienți la adresa unor medici stau mărturie pentru această pervertire a relației medic-pacient.

Sunt mulți medici, poate cei mai mulți medici, care nu solicită și nu vor să primească șpagă. Care o refuză atunci când li se oferă. Dar fiindu-le oferită zilnic - conform obiceiului vechi de aproape un secol - ajung într-o situație foarte dificil de explicat în care este mai complicat să o refuze decât să o accepte. Situații în care relația terapeutică, de încredere, dintre medic și pacient este distrusă prin circul generat de refuzul pacientului de a retrage oferta și refuzul medicului de a primi. Dar relația este de asemenea distrusă și dacă medicul acceptă, chiar dacă inițial ambii își spun că este vorba doar de recunoștință, care nu face rău nimănui.

Acea simplă recunoștință îl va face pe pacient să amâne prezentarea la medic cu o altă ocazie pentru că "nu poate merge cu mâna goală". Chiar dacă știe că medicul nu i-a cerut niciodată nimic și adesea a refuzat șpaga. Acea recunoștință și nimic mai mult îl va face pe medic să se întrebe dacă ceva din gesturile sau vorbele sale i-a dat de înțeles pacientului că așteaptă șpaga. Și tot acea doar o mică dovadă de recunoștință s-ar putea să îl facă pe medic să se gândească de ce de această dată nu i s-a oferit nimic. Iar pe pacient aceeași recunoștință, plăcerea sa l-ar putea face să se întrebe dacă șpaga ar fi schimbat ceva din răspunsurile primite de la medic.

Recunoștința adevărată este un simplu zâmbet, un "mulțumesc" sincer, poate o felicitare sau un mesaj de Sărbători sau de ziua de naștere sau nume a medicului. Orice altceva este șpagă. Iar șpaga pervertește o relație care ar trebui să fie curată, de încredere reciprocă și deplină, o relație care ajută ca tratamentul să aibă succes.

Dacă cei care conduc România nu inteleg lucrul acesta și răspund protestului nemaiîntâlnit al medicilor români cu o ofertă de șpagă legală, fiscalizată atunci poate este necesar să mai stea și să mai cugete îndelung până ajung la o altă concluzie. Dacă nu reușesc, trebuie să lase Ordonanțele de Urgență în seama altora și să solicite de urgență o consultație unui psihiatru, așa cum și medicii sunt obligați prin lege să primească viza psihiatrică "apt pentru a profesa". Vai de țara care nu are grijă de sănătatea, inclusiv morală, a cetățenilor săi.




Pentru detalii despre protestul medicilor: https://www.facebook.com/AliantaMedicilor

marți, 28 iulie 2015

Când jurnalismul prost face rău sănătății


Despre "700 de medicamente generice retrase din Uniunea Europeană" au scris ieri majoritatea ziarelor și siteurilor de știri din România. Cele mai multe au ales să dea și câteva exemple de denumiri comerciale ale acestor medicamente, continuând cu o enumerare parțială a denumirii substanței active din cele de pe piața din România. Majoritatea au ales de asemenea să ignore precizările oficialilor Comisiei Europene - citați de Yahoo News și AFP - conform cărora cele 700 de medicamente nu sunt periculoase și sunt eficace în tratamentul bolilor.

Este de apreciat poziția unui număr totuși redus de reprezenanți mass media, printre care și televiziunea națională, care au ales să caute și prezinte lista completă a celor doar 17 medicamente existente pe piața românească, în diferite concentrații, cât și punctul de vedere al Agenției Naționale a Medicamentului.

De ce este aceasta o dovadă de jurnalism prost și de ce face rău sănătății ? Pentru că de când a fost difuzată știrea și pentru o lungă perioadă de timp de acum înainte medicii și farmaciștii se vor confrunta și mai des cu problema pacienților care nu au încredere în medicamente în general și în cele generice în special. Medicamente care nu reprezintă produsul unei conspirații mondiale menită să aducă profit companiilor și medicilor ci ajutoare pentru redarea sau menținerea stării de sănătate. 

Prezentarea unor denumiri comerciale sau ale substanțelor active agravează problema, deoarece și medicii și farmaciștii vor fi nevoiți să dedice de acum mult timp spargerii acestui nou mit, al medicamentelor periculoase sau interzise în Uniunea Europeană. Doar a zis la televizor și a scris în ziar, chiar și pe internet, deci sigur este adevărat, că ibuprofenul sau Aerius au fost retrase de Comisia Europeană !

Iată care este lista completă a medicamentelor existente în România și aflate printre cele 700 pentru care Comisia Europeană a recomandat retragerea. O retragere temporară, pe criterii tehnice, până atunci când firmele producătoare vor furniza studii realizate de altă companie decât cea care nu a respectat buna practică în domeniu.

Savandra 5 mg, 10 mg, 15 mg, 20 mg comprimate filmate
Forexo 200 mg comprimate filmate
Desloratadina Alvogen 5 mg comprimate filmate
Levetiracetam Dr. Reddy’s, 250 mg, 500 mg, 750 mg, 1000 mg comprimate filmate
Telmisartan Dr. Reddy's 40 mg, 80 mg comprimate
Telmisartan HCT Dr. Reddy’s 40/12,5 mg, 80/12,5 mg, 80/25 mg comprimate
Esomeprazol Mylan 20 mg, 40 mg capsule gastrorezistente
Donepezil Mylan 5 mg, 10 mg comprimate orodispersabile
Repaglinida Generics 0.5 mg, 1 mg, 2 mg comprimate
Candesartan Mylan 4 mg, 8 mg, 16 mg comprimate
Rizatriptan Mylan 5 mg, 10 mg comprimate orrodispersabile
Apstar 35mg Comprimate cu eliberare prelungită
Desloratadine Labormed 2.5 mg, 5 mg comprimate orodispersabile
Trimetazidina Mylan 35 mg comprimate filmate cu eliberare prelungita
Trimeluzine Limited 35 mg comprimate filmate cu eliberare modificata
Enttanida 200 comprimate filmate
Desloratadina Teva 5 mg comprimate orodispersabile
Irbesartan Torrent 75 mg, 150 mg, 300 mg comprimate filmate
Irbesartan Torrent Hidrochlorotiazida 150/12,5mg, 300/12,5 mg, 300/25 mg comprimate filmate

marți, 2 iunie 2015

Interpretarea datelor statistice CNAS


Într-un comunicat de presă CNAS contrazice din nou medicii de familie cu privire la sistemul nefuncțional al cardului național de asigurări de sănătate.

Din cabinete medicii reclamă blocaje și funcționarea foarte greoaie a sistemului.

Din birouri conducerea CNAS acuză medicii de boicot, neagă absolut orice disfuncționalitate a sistemului informatic și pune "Reflectorul" pe Dr. Sandra Adalgiza Alexiu, medic de familie și vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei.

Luni 2 iunie 2015 după ora 10:00 sistemele informatice ale Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate nu au răspuns pentru circa 30-45 de minute. Aceasta este o realitate ce poate fi dovedită prin log-urile aplicațiilor informatice în ciuda declarațiilor halucinante ale CNAS. Cel mai probabil a avut loc o actualizare a sistemului sau o restartare. În miezul zilei!

Sistemul Informatic Unic Integrat nu a permis conectarea pentru verificarea stării de asigurat și validarea serviciilor transmise în timp real.

Sistemul Informatic al Precripției Electronice nu a permis conectarea pentru validarea și transmiterea rețetelor electronice în timp real.

Platforma Informatica a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) nu funcționează ideal. Zilnic de la lansare există și erori de conectare, de înțeles într-o anumită măsură dată fiind dimensiunea sistemului. Atunci când un furnizor întâlnește un astfel de mesaj știe că trebuie să mai încerce o dată și eventual încă o dată și în final, de cele mai multe ori, merge. Uneori erorile continuă și după a doua și a treia încercare însă.

PIAS nu a fost concepută cu un sistem de avertizare pentru utilizatori astfel încât în perioadele de aglomerare, actualizări sau restartări să poată fi emise anunțuri de tipul "Vă rugăm lucrați offline, sistemul este indisponibil momentan" sau "până la ora 11". Din acest motiv și de frica invalidării serviciilor, nedecontării lor și a controalelor și penalizărilor, furnizorii tot încearcă să transmită în timp real activitatea. Iar mesajele de eroare și lipsă a conexiunii cu serverele continuă să apară, concluzia fiind - în mod real - că sistemul este blocat și nimic nu merge. Sub presiunea pacienților programați (în cabinetele medicilor de familie, ale medicilor din ambulatoriul de specialitate - policlinici, în spitale, laboratoare) și nerăbdători să își procure medicamentele (în farmacii), furnizorii încetează treptat după o perioadă de timp să mai încerce să folosească în timp real sistemul informatic și trec în modul offline. Serviciile sunt astfel înregistrate în calculator și urmează să fie transmise online către server ulterior, la scurt timp după ce acestea reîncep să accepte conexiuni.

Sistemul de lucru în mod offline există din anul 2013 de la introducerea rețetei electronice. În cazul unor blocaje sau opriri temporare ale serverelor - mereu neanunțate - medicii au știut că au la dispoziție circa 90 zile pentru a transmite ulterior rețetele electronice emise în mod offline.

Noutatea adusă de introducerea cardului de asigurat este aceea că transmiterea online către server a serviciilor emise în mod offline trebuie făcută în mod obligatoriu în maximum 72 de ore. Blocajele și indisponibilitatea frecventă a serverelor PIAS din luna mai a dus la invalidarea serviciilor care nu au mai putut fi transmite în termenul de 72 de ore. Acest lucru s-a întâmplat în special cu serviciile acordate în zilele de joi și vineri.

Este de înțeles deci de ce furnizorii sunt reticenți în a accepta și utiliza modul de lucru offline și de ce frecventele blocaje ale PIAS sunt reclamate energic către mass-media, singura capabilă să genereze răspunsuri și rezolvări rapide din partea CNAS. Medicii de familie doresc rezolvarea acestor probleme și funcționarea 99% din timp a PIAS pentru transmiterea în timp real, fără erori de conectare,

Cifrele oferite în comunicatul de presă CNAS nu reprezintă decât numărul obișnuit de servicii raportate în acel interval orar în fiecare zi, fără a preciza însă câte au fost transmise în timp real și câte au fost înregistrate în mod offline și apoi retransmise spre server în momentul în care acesta a devenit disponibil. Între orele 10 și 11, cu aproximație, sistemele informatice CNAS nu au permis conectarea și transmiterea în timp real. Serviciile au fost realizate însă transmiterea și validarea s-a realizat ulterior, când serverele au permis accest lucru. Acesta este adevărul, în ciuda abilităților CNAS de a-l îndoi și prezenta în alt mod.

sâmbătă, 16 mai 2015

Cauzele haosului în proiectul cardurilor de asigurat



  • Când a transmis CNAS Imprimeriei Naționale datele despre asigurații cu vârsta peste 18 ani - împliniți - pentru a tipări cardurile ? Informațiile oferite de CNAS presei sunt contradictorii:
    • sfârșitul anului trecut, 
    • luna martie a anului trecut, 
    • în urmă cu trei ani
Această lipsă de organizare și previziune face ca un număr mult mai mare de 3% din asigurați să nu aibă de fapt cardurile emise. CNAS, prea preocupată să acuze medicii de familie și restul furnizorilor că boicotează cardul, întârzie rezolvarea acestei probleme extrem de grave. Oare și soluția găsită de CNAS, de a obliga medicii de familie să distribuie cardurile pretins rămase nedistribuite și aflate în sediile caselor de asigurări, este în fapt tot o modalitate ingeniosă de a masca această problemă gravă ? 
  • Câte carduri au fost activate în fiecare lună, de fiecare categorie de furnizori, începând cu 1 februarie 2015 ? 
  • Ce măsuri a luat CNAS pentru eficientizarea activării, urmărind statisticile în perioada februarie-aprilie 2015 ?
CNAS acuză pacienții de lipsă de interes pentru proiectul cardului iar pe furnizorii din sistem de boicot. Unde este responsabilitatea CNAS în bunul mers al acestui proiect ? 

  • Când a dispus CNAS efectuarea controalelor în unitățile medicale pentru a verifica dacă există pregătita infrastructura și dacă personalul este instruit ? 
  • Care au fost rezultatele acestor controale și măsurile luate de CNAS ?

Alte întrebări sunt binevenite în comentarii!
 

joi, 7 mai 2015

Câte carduri de sănătate activate ?


În 7 mai 2015 CNAS a remis presei un comunicat cu titlul "Servicii medicale acordate in sistemul cardului de sanatate" în care a precizat următoarele:

Numarul cardurilor activate in sistem s-a dublat de la o zi la alta. Daca luni au fost activate aproximativ 120.000 de carduri, in data de 5 mai 2015 au fost activate 248.777 de carduri si in data de 6 mai au fost activate in sistem un numar de 240.615 carduri.
In total, pana in prezent au fost activate 5 milioane de carduri.

Rezultă că înainte de 4 mai 2015 existau aproximativ 4,4 milioane de carduri de sănătate activate. Acestea au fost activate de furnizori în perioada 1 februarie - 3 mai 2015.

În 16 martie 2015 CNAS a remis presei un alt comunicat cu titlul "CARDUL DE SĂNĂTATE, UN INSTRUMENT NECESAR ÎN SISTEM" în care preciza următoarele:

Până în prezent, circa 13,5 milioane de asiguraţi au intrat în posesia cardului de sănătate şi au fost activate în sistem aproximativ 4,5 milioane de carduri.

Unde este minciuna CNAS ? În comunicatul de presă din 16 martie 2015 sau în cel din 7 mai 2015 ?

Activarea cardurilor de sănătate a fost realizată exclusiv de medicii de familie înainte de luna aprilie, deoarece sistemul informatic al CNAS nu a permis celorlalți furnizori (spitale, ambulatoriu, laboratoare ș.a.) această operațiune. Deși siteul CNAS și oficialii CNAS anunțau că activarea poate fi realizată la orice furnizor începând cu 1 februarie 2015, practic acest lucru nu era posibil.

Așadar, dacă într-o lună și jumătate, până pe 16 martie 2015, CNAS anunța că au fost activate deja 4,5 milioane de carduri, cum este posibil ca în următoarea lună și jumătate până pe 3 mai 2015 să nu mai fi fost activat nici un card, ba chiar să fi scăzut numărul acestora cu circa 100.000 carduri ?


Indicațiile fără susținere legală ale CNAS - Istoric



6 noiembrie 2014
Comunicat - carduri
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-carduri.html
După ce procesul de distribuire se va încheia, va urma o perioadă de testare a cardului naţional de sănătate, în care cele două sisteme vor merge în paralel. În această perioadă vor fi identificate şi rezolvate eventualele probleme în funcţionalitatea cardului.      
Dupa această perioadă de testare, cardul naţional de sănătate va deveni obligatoriu prin lege, iar serviciile medicale vor fi validate şi decontate doar prin intermediul lui.


28 ianuarie 2015
Cardul naţional de sănătate, un instrument care va face ordine în sistem
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-cardul-national-de-sanatate-un-instrument-care-va-face-ordine-in-sistem.html
Începand cu data de 1 aprilie 2015, cardul naţional de sănătate va deveni unicul instrument de validare a serviciilor medicale.
Procesul de tipărire şi de distribuire a cardului de sănătate continuă pentru asiguratii care vor împlini în viitor vârsta de 18 ani si/sau dobandesc calitatea de asigurat. Până la primirea cardului de sănătate, aceste persoane vor beneficia de servicii medicale în baza unei adeverinţe care înlocuieşte cardul, valabilă nu mai mult de 30 de zile de la emiterea acestuia.

16 martie 2015
CARDUL DE SĂNĂTATE, UN INSTRUMENT NECESAR ÎN SISTEM
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-cardul-de-sanatate-un-instrument-necesar-in-sistem.html
Începând cu data de 1 mai 2015, cardul naţional de sănătate va deveni unicul instrument de decontare şi validare a serviciilor medicale.
Asiguraţii care până la data de 1 mai 2015 nu au intrat în posesia cardului de sănătate, vor beneficia de servicii medicale în baza unei adeverinţe de asigurat, eliberată de casa de asigurări.

2 aprilie 2015
Reglementări privin utilizarea cardului naţional de sănătate începând cu data de 1 mai 2015
http://www.cnas.ro/post/type/local/reglementari-privin-utilizarea-cardului-national-de-sanatate-incepand-cu-data-de-1-mai-2015.html
Începând cu data de 1 mai 2015, cardul de sănătate va deveni singurul instrument de validare şi decontare a serviciilor medicale prevăzute în pachetul de bază, pentru persoanele asigurate cu vârsta de peste 18 ani.

27 aprilie 2015
Precizarile CNAS privind acordarea serviciilor medicale incepand cu data de 1 mai
http://www.cnas.ro/casmb/media/postFiles/27.04.2015%20Document.pdf
Serviciile medicale se acordă fără card sau adeverință înlocuitoare doar în cazul persoanelor cărora nu li s-a emis cardul.

29 aprilie 2015
Începând cu data de 1 mai 2015, cardul naţional de sănătate va fi implementat la nivel naţional
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-incepand-cu-data-de-1-mai-2015-cardul-national-de-sanatate-va-fi-implementat-la-nivel-nati.html
Începând cu data de 1 mai, asiguraţii care au intrat în posesia cardului vor face dovada calităţii de asigurat şi vor valida serviciile medicale şi farmaceutice pe care le primesc utilizând cardul.
Tot de la această dată, furnizorii (...) care nu vor avea funcţional sistemul cardului şi nu vor valida serviciile medicale cu cardul, atunci când asiguratul se prezintă cu el, vor suporta costurile serviciilor acordate din venituri proprii.

30 aprilie 2015
Asiguraţii care nu pot prezenta sau utiliza cardul naţional de sănătate vor beneficia de servicii medicale
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-card-national.html
Conform acestor acte normative, asiguraţii care nu pot prezenta sau utiliza cardul naţional
de sănătate vor beneficia de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale începând cu
data de 1 mai 2015.

1 mai 2015
În primele ore de funcţionare a sistemului, cardul de sănătate nu a creat probleme pacienţilor
http://www.cnas.ro/media/postFiles/comunicat%20CNAS%20card%20national%201%20mai.pdf
La nivelul fiecărei case de asigurări există personalul necesar pentru a elibera cardurile de
sănătate acelor asiguraţi care vin să îl solicite. În funcţie de numărul de carduri rămase nepredate,
sunt deschise unul sau mai multe ghişee de eliberare a cardurilor, precum şi a adeverinţelor de
înlocuire a cardului de sănătate pentru asiguraţii care solicită card duplicat sau refuză cardul de
sănătate din motive religioase ori de conştiinţă.
La spitale au fost efectuate internări validate cu cardul de sănătate, dar şi în urma
verificării asiguratului în sistem, în cazul în care acesta nu a intrat în posesia cardului de sănătate.

4 mai 2015
Cardul national de sanatate nu blocheaza accesul pacientilor la servicii medicale
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-cardul-national-de-sanatate-nu-blocheaza-accesul-pacientilor-la-servicii-medicale.html
CNAS solicita furnizorilor de servicii medicale sa respecte legislatia in vigoare si sa acorde serviciile cu card de sanatate celor care l-au primit, dar si fara card de sanatate celor care inca nu au intrat in posesia lui.

4 mai 2015
Sistemul cardului de sănătate este funcţional
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-sistemul-cardului-de-sanatate-este-functional.html
Asiguraţii care, din diverse motive, nu au intrat în posesia cardului de sănătate, îşi păstrează toate drepturile care decurg din această calitate. În consecinţă, furnizorii de servicii medicale au obligaţia să le acorde serviciile în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

5 mai 2015
Servicii medicale validate cu cardul de sanatate
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-servicii-medicale-validate-cu-cardul-de-sanatate.html
In prima zi lucratoare in care sistemul cardului de sanatate a fost functional, furnizorii au acordat servicii medicale si farmaceutice validate cu cardul de sanatate, pentru pacientii care l-au prezentat si fara card de sanatate acelor pacienti care inca nu au intrat in posesia lui.

6 mai 2015
Numarul serviciilor medicale si farmaceutice validate cu cardul de sanatate este in crestere
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-numarul-serviciilor-medicale-si-farmaceutice-validate-cu-cardul-de-sanatate-este-in-creste.html
“Cifrele de ieri atesta faptul ca unii medici au inteles importanta acestui sistem si il utilizeaza. Insa, avem semnale ca, in continuare, exista medici care refuza sa acorde servicii medicale asiguratilor care nu prezinta cardul de sanatate. Acest lucru nu trebuie sa mai continue si principala grija a medicilor trebuie sa fie aceea de a acorda ajutor pacientului care vine in cabinetul sau”, a declarat Vasile Ciurchea, presedintele CNAS.

7 mai 2015
Servicii medicale acordate in sistemul cardului de sanatate
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-servicii-medicale-acordate-in-sistemul-cardului-de-sanatate.html
Mai mult, HG 49/2015 art.2, prevede faptul ca incepand cu data de 1 februarie 2015, sistemul cardului de sanatate va functiona in paralel cu vechiul sistem de validare si decontare a serviciilor medicale si farmaceutice, pana la data de 1 mai 2015.





joi, 5 martie 2015

Pacientul ca cifră


Trei articole, trei autori diferiți. Toți sunt medici de familie în România. Tema tuturor celor trei articole este aceeași: durerea medicului de familie față de soarta pacientului său în sistemul medical și de asigurări de sănătate din România. Unde Casa Națională de Asigurări de Sănătate îl consideră o simplă cifră iar unii furnizori îl consideră un client și o sursă de profit. Vai și amar când în acest mediu viciat vor apare și casele de asigurări private ! Din păcate este posibil ca până atunci pacientul român să rămână și fără medicul său de familie, acesta fiind înlocuit de medicul Mall-Medical !

Este în interesul publicului ca pacientul să devină client? - Dr. Cristian Sever Oană (Viața Medicală, 16 ianuarie 2015)

Scrisoare către pacienți - Dr. Florentin Haidamac (videcătorul.com, 12 februarie 2015)

Cum se fabrică zalele pentru un lanț... - Dr. Adrian Grom (blog Adrian Grom, 5 martie 2015)


miercuri, 28 ianuarie 2015

CNAS are grijă de asigurați !


Guvernul a aprobat astăzi cu o rapiditate demnă de cauze mai importante două acte normative.

Primul este o Ordonanță de Urgență a Guvernului prin care se modifică Legea Sănătății, Mai exact se introduc câteva articole despre o Agenție de acreditare a spitalelor și, fără nici o legătură, se modifică articolul despre modalitatea de distribuire a cardului național de asigurări de sănătate. Fără nici o explicație în Nota de fundamentare a Ordonanței, cu atât mai puțin a unei explicații privitoare la caracterul urgent al modificării. Graba a fost atât de mare încât proiectul OUG a fost afișat pe siteul Ministerului Sănătății cu doar două zile înainte să fie aprobat de Guvern ! Sfântă transparență decizională !

Al doilea act normativ este Hotărârea Guvernului prin care se modifică Normele metodologice de implementare a cardului. În acest act sunt mai multe modificări, dintre care cele mai interesante pentru articolul de față sunt trei: păstrarea adeverinței de asigurat cu valabilitate de 3 luni pentru asigurații care refuză cardul, procedura pentru reemiterea unui card în cazul furtului, pierderii, distrugerii și distribuirea cardurilor care nu au putut fi livrate de Poșta Română.

Despre distribuirea cardului de asigurat s-a discutat mult, în special din cauza refuzului argumentat al medicilor de familie de a prelua sarcinile funcționarilor caselor de asigurări sau ale serviciilor poștale sau de curierat, în detrimentul activității medicale specifice. În egală măsură și din cauza încăpățânării CNAS de a obliga medicii de familie să distribuie. În anul 2013 lupta a părut să ia sfârșit, prin modificarea Legii Sănătății și a Normelor metodologice ale cardului în sensul realizării distribuirii prin serviciile poștale. Argumentul din Nota de Fundamentare la acea dată ? Exact opoziția Societății Naționale de Medicina Familiei și a Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie. Refuzul organizațiilor reprezentative ale medicilor de familie a fost atunci suficient pentru autorități.

Ce a fost diferit de această dată ? Dacă în perioada 2010-2013 decidenții nu au fost capabili să argumenteze de ce medicii de familie trebuie să distribuie cardurile, iată că în ultimele luni au găsit explicația - grija pentru pacient ! Președintele CNAS, Vasile Ciurchea, a explicat în mai multe apariții televizate că nu dorește să pună asigurații pe drumuri către casa de asigurări. Este interesantă opinia președintelui Ciurchea dacă studiem celelalte două modificări menționate anterior din Norme.

1. Soluția găsită de CNAS pentru anumiți asigurați, cei care refuză cardul, este un drum inițial până la casa de asigurări pentru a depunde o cerere scrisă că refuză cardul și apoi drumuri repetate din 3 în 3 luni pentru a-și ridica adeverința de asigurat ! Poate este bine să menționăm că în prezent adeverința de asigurat nu este necesară deorece conform legii orice furnizor de servicii medicale poate verifica starea de asigurat online, pe portalul CNAS-SIUI. De ce introduce așadar CNAS aceste drumuri inutile din 3 în 3 luni ? Din grija pentru asigurații care refuză cardul ?

2. Soluția găsită de CNAS pentru alți asigurați, cei care își pierd sau distrug cardul sau le este furat, este tot un drum până la casa de asigurări pentru a depune o cerere-tip scrisă, o copie a buletinului și dovada achitării costului cardului și livrării prin poștă. În interesul asiguratului n-ar fi fost oare o soluție online sau chiar prin serviciile poștale, ca în alte țări europene unde chiar și cererea pentru emiterea cardului european de asigurări de sănătate se poate face prin internet, poșta și chiar SMS ? Probabil că țările europene sunt bune pentru comparații doar în legătură cu Dosarul Electronic de Sănătate, Rețete Electronică și alte proiecte de pionierat ale CNAS.

Cu regret constatăm că CNAS încă nu și-a înțeles rolul în sistemul medical și cu atât mai puțin relația pe care ar trebui să o aibă cu furnizorii de servicii medicale și asigurații care îi justifică existența.


marți, 7 octombrie 2014

Comunicatul de (dez)informare a presei - CNAS - rețeta electronică


Biroul de presă al CNAS a publicat ieri seară un comunicat de presă cel puțin hilar pentru majoritatea medicilor și pacienților români care au accesat sistemul sanitar în ultimele zile.

"Platforma informatică a asigurărilor de sănătate este funcţională, inclusiv SIPE."

După titlul și prima frază lipsite de orice drept de apel, CNAS admite totuși că există anumite probleme însă minimalizează gravitatea și cauza lor.

"Pentru că în această perioadă furnizorii de servicii medicale şi farmaceutice realizează raportările lunare, este posibil ca, în unele cazuri, să existe întârzieri în confirmarea transmiterii datelor către sistem."

Deși este real că raportările lunare încetinesc în general, de mai mulți ani, atât Sistemul Informatic Unic Integrat cât și Sistemul Informatic al Prescripției Electronice, totuși blocarea totală a validării rețetelor electronice timp de mai multe zile nu se întâmplă lunar. De asemenea, blocajul este de această dată total, la nivel național! Nicidecum în unele cazuri și sub nici o formă nu este vorba doar de întârzieri. Situația este reclamată încă de vineri, 3 octombrie, de medicii și farmaciștii utilizatori ai platformei informatice a CNAS dar și de firmele de software medical care furnizează soluții informatice personalizate pentru cabinete medicale, spitale și farmacii. Sesizările acestora pot fi citite pe grupul Google (sic!) de asistență tehnică pentru SIPE, pe care răspunurile CNAS întârzie să apară.

Singurul anunț al CNAS care admite o oprire totală a sistemelor SIUI și SIPE a fost dat în cursul zilei de vineri - deși problemele au început de dimineață - referitor la lucrări programate de mentenanță pe durata weekendului. Luni însă problemele au reapărut, spre nemulțumirea medicilor, farmaciștilor dar mai ales a pacienților!

Un răspuns al CNAS și o soluție a instituției pentru cazurile pretins izolate a apărut în cursul zilei de 6 octombrie sub forma comunicatului de presă menționat anterior.

"În astfel de situaţii, medicii pot prescrie reţete în sistem offline, cu obligativitatea de a opera 
datele în sistem în 24 de ore de la eliberare, conform legislaţiei în vigoare."

În afară de dezinformarea privind starea de funcționare a platformei asigurărilor de sănătate, în comunicat există, iată, și o altă dezinformare, probabil apărută de această dată prin necunoașterea legislației în vigoare menționată. Conform Normelor de aplicare ale Contractului-cadru, furnizorii de servicii medicale au obligația "să introducă în sistemul informatic toate prescripţiile medicale electronice prescrise off-line în termen de 30 de zile calendaristice de la data prescrierii". Comunicatul menționează o obligativitate pentru medici de 24 de ore de la eliberare. În realitate, farmaciile sunt cele care elibereaza rețetele prescrise de medici dar și aceastea au un termen de 30 de zile în care pot introduce ulterior în sistemul informatic rețetele offline eliberate în situațiile în care SIPE nu poate fi accesat. De unde apare așadar în comunicatul CNAS, instituția semnatară a legislației în vigoare, termenul de 24 de ore ?

Chiar dacă majoritatea medicilor cunosc prevederile contractuale și eliberează rețete offline fără incidente până la remedierea problemelor platformei informatice, pacienții reclamă că unele farmacii refuză eliberarea acestor rețete. Atitudinea este de înțeles deoarece în absența posibilității verificării online, în timp real, a rețetelor compensate sau gratuite, farmaciile riscă să acopere integral valoarea medicamentelor eliberate, în cazul unor probleme ale rețetei pentru care CNAS va refuza decontarea. Și unii medici refuză prescrierea offline a rețetelor în absența posibilității verificării online a corectitudinii rețetei și a calității de asigurat a pacientului, deoarece în aceste cazuri CNAS va imputa medicilor contravaloarea medicamentelor prescrise.

Între frica justificată a medicilor și farmaciștilor de imputări și bâlbâielile, incompetența și nepăsarea CNAS și SIVECO - implementatorii SIUI și SIPE - pacienții sunt cei puși pe drumuri și nevoiți să își cumpere medicamentele sau să aștepte remedierea problemelor. A căror existență CNAS trebuie mai întâi să o recunoască și abia apoi, poate, va avea capacitatea să lanseze un termen de rezolvare.






marți, 8 iulie 2014

Românii sunt cel mai mulțumiți de medicul de familie


Medicii de familie ocupă din nou pozițiile fruntașe în topul furnizorilor de servicii medicale de care românii sunt mulțumiți și foarte mulțumiți ! Ministerul Sănătăţii și Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID) au coordonat realizarea unei cercetări nationale cu privire la calitatea serviciilor din cadrul sistemului sanitar românesc şi percepţia asupra corupţiei din sistem. Cecertarea a fost realizată în perioada 18-29 februarie 2014 cu sprijinul institutului CSOP și a fost cofinanțată din Fondul Social European, prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”.

Eșantionul a cuprins 1076 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste din mediul urban și rural care au fost intervievate față în față la domiciliu.

Conform raportului cercetării menționate, 61% dintre români se declară mulțumiți și foarte mulțumiți de medicul de familie și doar 16% nemuțumiți și foarte nemulțumiți. Pe locul al doilea se situează serviciile de urgență și ambulanță, pe care 51% dintre cei intervievați le-au apreciat pozitiv, în timp ce 21% s-au declarat nemulțumiți și foarte nemulțumiți. Spitalele au polarizat opiniile, 39% dintre români declarându-se mulțumiți și 32% nemulțumiți de serviciile oferite de acestea.

În ceea ce privește timpul de așteptare pentru a accesa serviciile medicului de familie, 74% dintre respondeți îl consideră scurt sau potrivit, doar 21% apreciindu-l ca fiind lung. Aprecierea este diferită în cadrul celorlalte segmente, unde așteptarea este considerată scurtă sau potrivită ca durată de mai puțin de 54% dintre cei intervievați.

"Cabinetul medicului de familie este apreciat ca oferind un nivel mare şi foarte mare (56%) de atenţie acordată pacientului, comparativ cu cabinetul medicului specialist (36%), centrele de diagnostic (35%), serviciile de ambulanţă (31%) şi spitalul (30%)." mai precizează raportul citat.

O altă concluzie a cercetării este aceea că "o proporţie semnificativă a pacienţilor par să centreze rezolvarea problemei de sănătate pe spital şi consideră că trebuie să aibă acces în spital indiferent de tipul problemei medicale (urgenţă sau nu), dacă au sau nu calitatea de asigurat şi dacă respectă sau nu tratamentele prescrise de medic" dar și că sunt necesare campanii de informare ale pacienților privind drepturile și obligațiile lor.

Încrederea românilor în medicii de familie și mulțumirea față de serviciile oferite de aceștia se mențin așadar la aceleași cote ridicate indicate și de sondajele realizate în alți ani, prezentate de medic-de-familie.blogspot.com.

Și acest reportaj tv realizat anul acesta arată că majoritatea celor intervievați se declară mulțumiți de medicul lor de familie.

joi, 24 aprilie 2014

Săptămâna Internațională a Vaccinării 2014


Internetul este folosit,  uneori chiar în exclusivitate, de mulți părinți care doresc să afle mai multe lucruri despre vaccinare. Din nefericire între primele trei rezultate ale unei căutări Google pentru "vaccinuri" și "vaccinare" apar siteuri fără informații validate științific și fără surse credibile. Există și un aspect îmbucurător care vine însă ca o picătură de rațiune într-un ocean de ignoranță: al treilea site este Wikipedia, o sursă de informații în cea mai mare parte obiectivă, atunci când nu este vandalizată. Puținii bloggeri care se încumetă să scrie despre acest subiect trebuie să facă față avalanșei de comentarii și linkuri antivaccinare fără ca în final articolele lor să ajungă pe primele locuri în căutări.

În acest context, campania Săptămâna Internațională a Vaccinării derulată și pe Internet reprezintă un alt motiv de bucurie. Este o campanie de conștientizare a importanței vaccinării, construită în jurul mesajului central "Fii Sănătos! Fii Responsabil! Vaccinează-te!". Organizată în România de Societatea Națională de Medicina Familiei, campania se bazează pe inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății care a declarat de mai mulți ani ultima săptămână a lunii aprilie Săptămâna Internațională a Vaccinării.

Părinții pot afla de astăzi informații din surse validate științific despre vaccinurile pentru copiii lor pe siteul www.edumedical.ro/vaccinare. Pe același site și adulții care au nevoie să fie vaccinați pot afla informații verificate și pot discuta cu medicii despre vaccinare.

Mesajele campaniei sunt promovate online prin testimoniale și un spot al campaniei realizat de Organizația Mondială a Sănătății.


miercuri, 5 martie 2014

Contract de asigurari de sănătate


Aveți contract de asigurări de sănătate cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate ? Cel mai probabil răspunsul este "nu". Dacă nu faceți parte din grupul extrem de restrâns al românilor care au contracte facultative de asigurări de sănătate cu CJAS.

Contractele dintre asigurat - noi, cei care plătim asigurările obligatorii de sănătate statului - și asigurator - casele județene de asigurări de sănătate - sunt obligatorii de șase ani. Adică de la intrarea în vigoare a Ordinului 345 / 2006 care prezintă și modelul acestui contract-fantomă. Parcă pentru a ne face în ciudă, contractul apare pe siteul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (www.cnas.ro/legislatie/contractul-de-asigurari-sociale-de-sanatate). Nici o Casă Județeană de Asigurări de Sănătate nu solicită asiguraților să-l semneze, preferând să gestioneze banii primiți fără să facă evidentă și relația directă existentă între asigurator (casa) și asigurat (noi).

"Avem și alte asigurări: RCA, CASCO, pentru terenuri și imobile.Pentru toate  avem încheiate contracte individuale cu asiguratorul.Numai pentru asigurarea de sănătate NU AVEM UN CONTRACT.

Pentru CNAS este suficient să ne ia banii. Nu știm pentru ce  plătim contributia la FNUASS. Nu știm care sunt serviciile medicale asigurate. Nu știm care ne sunt drepturile." spune autorul petiției online "Pe banii mei, vreau contract de sănătate !"

Dacă doriți contract de asigurări de sănătate, semnați petiția și apoi adresați o cerere Casei Județene de Asigurări de Sănătate de care aparțineți. Cererea se poate trimite și online, cum ne informează același autor al petiției.



miercuri, 11 decembrie 2013

Plata centrelor de permanență



Între anii 2008 și 2011 Ministerul Sănătății aloca pentru activitatea din centrele de permanență următoarele sume:
- medic de familie - 10 lei/oră de gardă
- cheltuieli administrative (inclusiv plata asistentei medicale) - 15 lei/oră de gardă

Din anul 2011, în urma unei modificări a legii, sumele au fost:
- medic de familie - 12,8 lei/oră de gardă
- asistentă medicală - minimum 8 lei/oră de gardă
- cheltuieli administrative - 6,4 lei/oră de gardă

Curtea de Conturi a României a semnalat în urma unui control la Casele Județene de Asigurări de Sănătate o discrepanță în legea valabilă în perioada 2008-2011 - deși în modelul de Borderou centralizator, publicat în Monitorul Oficial al României, în baza căruia se efectuau plățile figura valoarea de 15 lei/oră de gardă pentru cheltuielile administrative, Curtea de Conturi a apreciat că de fapt această valoare ar fi trebuit să fie 5 lei/oră de gardă.

Motivul ?
Art. 47. - (1) Valoarea de referinţă a tarifului orar pentru medicul specialist de medicină de familie este de 10 lei/oră.(2) Cabinetul de medicină de familie suportă şi cheltuieli de administrare şi funcţionare pentru centrul de permanenţă fix, inclusiv cheltuieli cu personalul angajat, altul decât medici, situaţie în care tariful orar prevăzut la alin. (1) se majorează cu 50% pentru fiecare medic de familie care îşi desfăşoară activitatea în centrul de permanenţă.

Prevederea de mai sus a fost interpretată de inspectorii Curții de Conturi în sensul că din suma de 10 lei se vor aloca doar 50%, adică 5 lei, pentru cheltuielile administrative. Concluzia raportului a fost că diferența de 10 lei plătită greșit trebuie recuperată.

Sumele au fost plătite în anii 2008-2011 de CJAS medicilor de familie care au fost de gardă în centrele de permanență în afara programului de lucru de la cabinet, adică noaptea și în weekenduri. La rândul lor, medicii au folosit banii primiți pentru cheltuielile administrative, adică salariile asistentelor medicale, ale îngrijitoarei centrului, cheltuielile de întreținere și pentru consumabilele medicale. Plus taxe și contibuții.

CJAS au început să trimită în această perioadă notificări de plată medicilor, în valoare de 20.000 lei, 30.000 lei și mai mult, în funcție de orele de gardă efectuate de medicul respectiv în perioada 2008-2011.

O adunare simplă a sumelor dinainte și de după modificarea sumelor în anul 2011 arată foarte clar intenția legiuitorului, dincolo de neclaritățile din text:

- anii 2008-2011 - Total 25 lei/oră (10+15 lei)

- după anul 2011 - Total 27,2 lei/oră (12,8 + 8 + 6,4 lei)

O sumă de doar 5 lei pentru cheltuielile admininstrative ar fi fost în mod cert insuficientă. Nici inspectorii Curții de Conturi și nici instanța de judecată, unde CNAS a contestat raportul Curții, nu au văzut aceste aspecte.

Însă dincolo de adunări și interpretări, notificări și procese sau absurdul situației, poate fi inițiată o discuție privind valoarea muncii unui medic, a unei asistente medicale, sumele alocate pentru consumabile și alte cheltuieli, într-un regim de gardă de noapte și de weekend.


duminică, 17 noiembrie 2013

Medicina primară din mediul rural, în viziunea Pro TV

Emisiunea "România, te iubesc !" a postului Pro TV (trustul Media Pro) a prezentat în această seară viziunea proprie a situației medicinei primare din mediul rural românesc, dar mai ales a vinovaților responsabili de această situație.

Concluziile nespuse dar sugerate ale redactorilor "România, te iubesc !" sunt clare: medicii de familie sunt cei mai mari vinovați. Cea mai mare parte a timpului de emisie a fost alocat câtorva exemple negative de medici de familie și vocii redactorului care a explicat o parte din regulile sistemului pe care unii medici de familie le încalcă în dezavantajul pacienților. Conform emisiunii, majoritatea medicilor de familie lipsesc de la programul de lucru afișat, deși iau bani pentru pacienții înscriși pe liste, pacienți pe care o parte din medicii intervievați spun că nu i-au văzut vreodată.

Exemplele pozitive sau neutre sunt prezentate ca excepții. Doar câteva minute din cele 60 de minute ale emisiunii au fost dedicate acelor medici de familie care s-au mutat din orașul natal în sat și sunt la dispoziția pacienților zi și noapte, celor care și-au investit proprii bani în cabinet pentru a-l dota, renova sau chiar construi de la pământ, fără perspectiva recuperării investiției în situația subfinanțării medicinei primare sau medicilor de familie care vin la cabinet înainte de începerea programului chiar și după o gardă de noapte în centrul de permanență.

Deși au fost prezentate câteva informații legate de vârsta și genul medicilor de familie români, având ca sursă Organizația Mondială a Sănătății, mai exact raportul asupra medicinei primare realizat de OMS în anul 2011, redactorii emisiunii au ignorat cu desăvârșire toate informațiile din raport referitoare la accesul pacienților, dotări și chiar gradul de mulțumire al pacienților români vizavi de medicii lor de familie din mediul rural. Raportul OMS a fost realizat în urma unui studiu care a avut la bază un chestionar validat pe criterii științifice, utilizat în mai multe țări, tradus și adaptat României de experții OMS, care au cules datele deplasându-se în toate regiunile României. Redactorii "România, te iubesc !" s-au rezumat să prezinte câteva opinii cu mare impact emoțional ale câtorva pacienți nemulțumiți de absența de la cabinet a medicului în momentul prezenței reporterilor în sat.

Doar câteva minute au fost alocate și autorităților iar declarațiile acestora au fost comentate neutru de reporteri, deși aceștia poartă cea mai mare responsabilitate privind situația medicinei primare din mediul rural. Primarii din localitatățile vizitate nu au fost chestionați despre sprijinul acordat medicilor, dincolo de asfaltarea drumurilor. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nu a fost întrebat despre problemele legislative și de finanțare legate de cabinetele din mediul rural, ci doar despre modalitățile de control. Tot președintele CNAS nu a fost întrebat care este sursa afirmațiilor halucinante și nefondate pe care le-a făcut despre centrele de permanență: "este posibil ca aceste centre nici să nu funcționeze în orele de noapte!" și "centrele nu și-au dovedit eficiența." Pe www.cnas.ro nu există nici un raport asupra activității centrelor de permanență.

Unele afirmații ale prezentatorului și reporterului "România, te iubesc !" sunt nefondate și vădit răuvoitoare:
"Pentru 9 milioane de români, medicul de familie este doar purtătorul de halat alb care dă rețete"(n.n. 9 milioane reprezintă populația care locuiește în mediul rural. Emisiunea nu a prezentat un studiu care să respecte rigorile științifice asupra percepțiilor locuitorilor din mediul rural, care să stea la baza acestei afirmații.)

"Venitul medicului de familie = 2500 euro/lună" (n.n. 2500 euro/lună este media facturilor lunare decontate de cabinete de la Casele de Asigurări de Sănătate, nu venitul personal al medicului. Facturile sunt în lei, nu euro.)

"Absolvenții de medicină aleg alte specialități deși salariul unui medic de familie este mai mare decât cel al unui medic de spital" (n.n. Venitul personal net al medicilor de familie nu este garantat, existând fluctuații date de o multitudine de factori, practica medicilor de familie fiind exclusiv privată și supusă riscurilor financiare ale unui liber profesionist. Ca venit brut mediu, organizatiile medicilor de familie prezintă suma de 2000 lei. Venitul personal net al unui medic din spital este garantat prin grila bugetară și pornește de la 2000 lei la care se adaugă sporuri, gărzi și toate beneficiile oferite de Contractul Colectiv de Muncă pe ramură sanitară.)

"Absolvenții aleg să facă o specializare" (n.n. Medicina de familie este o specializare - specialitate - cu durată de pregătire post-universitară de 3 ani.)

"Medicii de familie nu au accesat fondurile europene disponibile pentru cabinete" (n.n. Contribuția de 30% cu care trebuiau să participe medicii de familie a fost peste puterile financiare ale acestora. Accesarea unui credit bancar ar fi fost o decizie neinspirată în condițiile subfinanțării, fără posibilitatea returnării creditului. Criteriile pentru aprobarea proiectelor nu au fost gândite pentru cabinetele medicilor de familie din mediul rural, abia spre sfârșitul anului 2012 fiind modificate pentru a ușura relativ accesul medicilor de familie. Un studiu mai aprofundat al cauzelor ar fi fost necesar pentru reporterul Pro TV care și pe pagina Facebook a emisiunii a continuat să prezinte trunchiat realitatea, fără a menționa și că din luna iulie 2009 primăriile sunt obligate prin lege (OUG 68/2008, Art. 33) să repare și doteze dispensarele.)

Verificând aleator unul dintre exemplele negative prezentate în emisiune, realitatea se dovedește a fi departe de cele prezentate publicului. Dr. Laura Monica Lăcătușu nu figurează pe siteul CJAS Vaslui cu punct de lucru în satul Hârșova ci doar cu un cabinet în orașul Vaslui. Exact cum a declarat medicul, care a spus adevărul atunci când a afirmat că face voluntariat în satul Hârșova, în cabinetul social înființat de o fundație. Deși reporterul pare să cunoască adevărul, menționând extrem de rapid că "am aflat de la Casa de Asigurări că doctorița are cabinet în Vaslui și am sunat-o", totuși în final prezentatorul spune apăsat și acuzator: "Voluntariatul invocat e o minciuna sfruntata, pe care medicul Laura Lacatusu le-o spune de ani buni oamenilor simpli de la tara."

Cel puțin ciudat este și montajul emisiunii. Prezentatorul emisiunii acuză: "A disparut dispensarul rural si in locul sau au aparut puncte de lucru, cu usi incuiate cu lunile, la care bati degeaba. Relatia dintre doctor si pacient se desfasoara ... mai mult pe hartie, in facturile pe care medicii de familie le trimit lunar Casei de Asigurari. Si dupa ce ca medicina de familie e slab finantata, sistemul e si fraudat." Imaginile prezentate imediat după această introducere sunt din Botoșani, unde Dr. Paul Șerban și soția sa, ambii medici de familie, lucrează în cabinete moderne, dotate și asigură îngrijiri pacienților din două comune. Nu este prezentată nici o fraudă sau vreun punct de lucru cu lacăt pe ușă ! După această prezentare de fix 42 de secunde a unui exemplu pozitiv, este prezentat un medic de familie din Statele Unite ale Americii care "face telemedicină". Trecând peste definiția eronată a telemedicinei, se observă că reporterul ignoră faptul că și în România toți medicii de familie prescriu rețete electronice, majoritatea de mai mult de un an, de când sistemul era încă în faza de testare. Și că singurul motiv pentru care pacientul trebuie să viziteze lunar cabinetul să ia o copie a rețetei electronice tipărite (deși aceasta este văzută de farmacie online pe server și pacientul cu schemă de tratament stabilă ar putea să se prezinte direct la farmacie, ca în SUA) este lipsa de dorință a CNAS de a implementa acest concept. Similar, și medicii de familie din România ar putea accesa electronic analizele pacienților efectuate în spitalele românești, dacă CNAS ar fi implementat aceste funcționalități în sistemul informatic SIUI existent în varianta online din 2010 și dacă spitalele ar fi accesat fonduri europene pentru a se informatiza în perioada 2008-2013. Nici mult așteptatul Dosar Electronic al Pacientului nu pare că va rezolva această problemă, spitalele nefiind pregătite iar laboratoarele de analize și centrele de imagistică nefiind cuprinse în proiect.

Responsabilii emisiunii "România, te iubesc !" au ratat șansa imensă a inițierii unei dezbateri reale, corecte, asupra problemelor existente în mediul rural din punct de vedere al accesului românilor la serviciile medicale. Au ales să trateze subiectul superficial, exploatând excepțiile și cautând mai mult senzaționalul.

Nu este prima oară când trustul MediaPro dă dovadă de reavoință în ceea ce privește medicina de familie românească. Așa cum medicii depun Jurământul lui Hippocrate și trebuie să respecte codul deontologic al Colegiului Medicilor, la fel și jurnaliștii au un cod deontologic care îi obligă să redea realitatea obiectiv, nepărtinitor. Realitatea tristă este că și între medici și între jurnaliști există exemple care nu fac cinste breslei. Nu putem spera decât că numărul lor este cât mai mic raportat la total.


miercuri, 4 septembrie 2013

Plata adeverințelor medicale


Casa Națională de Asigurări de Sănătate anunță astăzi într-un comunicat de presă că adeverințele medicale și analizele necesare pentru aceste adeverințe sunt suportate din fondul asigurărilor de sănătate, astfel încât părinții copiilor nu trebuie să plătească atunci când doresc să își înscrie copilul la grădiniță.

Aceeași instituție anunța anul trecut în luna septembrie că aceste adeverințe și analize nu sunt suportate din fondul asigurărilor de sănătate, astfel încât părinții trebuie să le plătească integral !

Prevederile legislative din domeniu nu s-au modificat în septembrie 2013 față de septembrie 2012, astfel încât comunicatul CNAS de astăzi ridică mari semne de întrebare privind abilitatea CNAS de a înțelege regulile sistemului create chiar de această instituție.

joi, 18 iulie 2013

Distribuirea cardului de sănătate


În conferința de presă CNAS din această săptămână, președintele instituției spunea că nu dorește să oblige medicii de familie să distribuie cardurile, "n-ar fi nici corect", însă vrea să-i "convingă că este foarte important pentru o mai bună gestionare a fondurilor din sistemul de asigurări și o mai corectă urmărire a serviciilor decontate". În opinia sa, cardul "este util pentru asigurat, pentru pacient, prin informațiile esențiale care se vor găsi pe card, necesare în situații de urgență". De fapt, așa cum am mai arătat anul trecut, datele de pe cardul de asigurat sunt total inutile.

Această acțiune de "convingere" este nouă în discuție.

EXCLUSIV ! Medicii de familie sunt deja convinși de importanța cardului pentru sistemul de asigurări, pentru gestionarea fondurilor și urmărirea serviciilor. Niciodată nu au contestat acest lucru, de 4-5 ani de când se tot discută mai serios despre apariția cardului electronic de asigurat. CNAS poate sta liniștită din acest punct de vedere.

Ceea ce oricare din președinții CNAS nu a dorit să înțeleagă, iar actualul nu face notă discordantă, este că medicii de familie nu doresc să fie funcționarii casei de asigurări. Doar funcționarii casei de asigurări pot primi ca sarcină de serviciu să distribuie și să inițializeze, inscripționeze, editeze, valideze carduri. Sau o firmă sau o serie de firme cu care CNAS încheie contracte în acest sens, dacă nu are suficient personal. O firmă de curierat pentru distribuție, alta pentru editare. Poate primăriile și personalul lor, acestea având aceeași acoperire geografică pe care o au și medicii de familie. Astfel s-ar evita cozile. Autoritatea publică locală ar fi pusă în contact direct cu cetățeanul. Ar avea cazia să-i afle și nevoile legate de sănătate. Ar putea începe să creioneze partiția pentru sănătate din bugetul local. Cardul de asigurat și cartea de identitate se vor suprapune de anul viitor, motiv suplimentar pentru ca acest întreg proces de distribuire și inscripționare să se facă prin serviciile de evidență a populației care în prezent eliberează cărțile de identitate aproape de cetățean.

CNAS poate oare să fie convinsă că există și aceste alte soluții, chiar mai bune, pentru ceea ce dorește legat de cardul de asigurat ? Că soluția aleasă acum și prezentată repetat presei, poate-poate pricep medicii aceia de familie și se conving, este una deosebit de proastă ? Sau că medicii de familie despre care domnul președinte spunea în aceeași conferință că "muncesc din greu, fac eforturi, își fac bine treaba" își fac tocmai acea treabă de medic, consultă pacienții, caută diagnosticul și tratamentul potrivit în acele 15 minute de consultație, iar dacă insistă să îi convingă că "avem nevoie, sistemul de sănătate din România, de domniile lor pentru a ne ajuta să distribuie acest card", de fapt îi va împiedica să își facă bine treaba ?